Schimbul de experiență dintre antreprenori

Săptămâna trecută am participat în calitate de speaker, alături de Stela Mocanu, directoarea Centrului de e-Guvernare la workshop-ul “Managementul strategic”, parte componentă a programului CEED Grow.

CEED Grow este un program orientat către antreprenorii ambițioși care își doresc creșterea și dezvoltarea afacerilor lor. Programul combină ateliere practice, evenimente de networking și schimb de experiențe,  mentorat al antreprenorilor de succes și cu experiență, care-și spun poveștile lor și împărtășesc cunoștințele cu privire la modul în care au construit companiile lor. Temele abordate în cadrul workshop-urilor acoperă aspecte cheie de dezvoltare a afacerilor: managementul angajaților, liderism, dezvoltarea unui brand,  creșterea financiară.

Sunt convins că astfel de programe contribuie în mod decisiv la accelerarea, dezvoltarea afacerilor şi promovarea unei culturi antreprenoriale și încurajez din toată inima desfășurarea lor. Pentru mine a fost o experiență nouă. Am împărtășit participanților experiența mea de management, am povestit despre provocările întâmpinate de-a lungul anilor în gestionarea afacerii StarNet și am încercat să dau recomandări pentru viitorii manageri de succes.

Fac afaceri în domeniul telecomunicațiilor electronice de mai bine de 11 ani. Astăzi StarNet, compania pe care am fondat-o un deceniu în urmă este un concern care reunește un grup de 12 companii cu peste 600 de angajați. Avem un portofoliu de peste 100.000 de clienți, 15 orașe acoperite cu fibră optică, peste 2000 de agenți economici conectați la cele mai moderne servicii oferite de StarNet. Nu am ajuns la aceste perfomanțe peste noapte. Am trecut prin multe încercări, am făcut schimbări strategice, am luat decizii complicate, am rezistat, am sperat, am lucrat.

Sper din suflet că ceea ce am povestit participanților la workshop-ul organizat de CEED Moldova va fi o experiență din care se vor scoate lecții și concluzii bune.  Pentru toți cei interesați de programele CEED, mai multe detalii pot fi găsite aici.

Toată lumea vrea Wi-Fi

Luna trecută am oferit un interviu pentru revista “Экономическое обозрение “Логос-Пресс”. Articolul a apărut în №35 din septembrie. Autorul, Serghei Moiseev, își punea întrebarea dacă Moldova va deveni o țară Wi-Fi. Miniștrii au strategiile și cifrele lor, iar noi, operatorii de servicii le avem pe ale noastre. Și, credeți-mă, ele sunt foarte frumoase.

Oferirea serviciului Wi-Fi gratuit de către StarNet este deja o carte de vizită a companiei. Pentru toți utilizatorii, Wi-Fi-ul din parcuri se asociază cu StarNet, prima companie care a făcut ca internetul gratuit, accesibil pentru toată lumea, să devină o realitate.

În acest moment, Moldova se poate mândri cu o reţea wireless unică în Europa, care are o arie de acoperire foarte mare și este oferită în mod gratuit. Majoritatea locurilor publice din Chișinău sunt acoperite cu Wi-Fi: parcuri, bulevarde, străzi, pieţe comerciale, centre de agrement, universităţi şi şcoli.  Sunt peste 100 de km de acoperire wireless pe teritoriul capitalei. StarNet este singura companie care deţine o astfel de reţea naţională de Internet fără fir.

În 2009, atunci când am lansat proiectul de acoperire cu Wi-Fi gratuit în parteneriat cu Primaria mun.Chisinau în parcul ”Ștefan cel Mare”, despre noi scriau ziarele europene. Erau uimiți de dezvoltarea tehnologiilor și serviciile inovaționale propuse publicului. În plus, proiectul impresiona și prin acuratețe și detalii puse bine la punct, printre ele fiind asigurarea energiei electrice (de asemenea, în mod gratuit!) pentru cei care veneau cu laptopurile în parc.

Imaginea cu oamenii care stau cu calculatoarele pe brațe pe Aleea Clasicilor este una …clasică!

Avalanșa acoperirii cu Wi-Fi a continuat în 2012-2013 cu deschiderea zonelor wireless în 14 orașe din Moldova (Soroca, Hânceşti, Sângerei, Făleşti, Cimişlia, Comrat, Râşcani, Călăraşi, etc – toate au zone publice acoperite cu Wi-Fi gratuit de la StarNet), iar în prezent conectarea s-a extins în forță asupra instituțiilor de învățământ din toată țara.

De 6 ani, 22 licee care fac parte din proiectul social ”Noi apreciem inteligența” au acces la Wi-Fi gratuit.  Începând din acest an, am adăugat la proiectele noastre și colaborarea cu Ministerul Educației la proiectul ”Un calculator pentru fiecare elev”, în cadrul căruia am instalat infrastructura optica si terminale de ultima generatie in 6 licee din Moldova și le-am construit rețelele interne și rețeaua de Wi-Fi. Iar împreună cu Direcția Generală Educație Tineret și Sport am început din luna august conectarea altor licee din Chișinău la serviciul de acces Internet prin tehnologia Wi-Fi. Este vorba de 54 de instituții de învățământ din capital, care pot alege operatorul la care să se conecteze. Până în septembrie, StarNet a reușit să conecteze 15 licee.

În următoarea perioadă ne propunem să demarăm un proiect amplu de conectare a școlilor profesionale, colegiilor, universităților nu doar din Chișinău, dar din toată țară. Aici este vorba de peste 200 de instituții și o investiție de peste 5 mln lei.

Eu zic că cifrele și perspectivele sunt încurajatoare. Noi suntem o țară Wi-Fi!

11 ani de evoluție și inovații

Pe 7 august, am sărbătorit cu toți colegii mei de la StarNet, 11 ani de când lucrăm împreună, cot la cot, o familie mare de oameni puternici și entuziaști.

Unul câte unul am adăugat anii munciți la StarNet, am adunat oamenii în familia noastră, am cucerit mii de clienți, am trasat kilometri de fibră optică prin toată Moldova, am muncit mult și  datorită efortului comun suntem acum un grup de companii  prosper.

Filosofia noastră de business a fost întotdeauna cât se poate de simplă. Am crezut într-o idee, aceea de a contribui la dezvoltarea țării prin intermediul noilor tehnologii și am decis să facem business la superlativ alături de o echipă profesionistă. Am crezut cu tărie că totul stă în puterile noastre, nu am abandonat ideile și visele și, astfel, am reușit să ajungem lideri în domeniul comunicațiilor electronice.

Făcând o retrospectivă, pot spune cu siguranță, că acești 11 ani au fost ani de bucurie, inovație, provocări, realizări și mândrie de tot ceea ce am reușit să facem pe piața serviciilor din Republica Moldova. Prestând cele mai calitative și inovative servicii din țară am ajuns lideri în domeniu.  Suntem un concern care adună 14 companii, deservim mai mult de 100.000 de clienți, acoprim 15 orașe din Moldova, avem parteneri strategici naționali și internaționali, tehnologii de ultimă generație și oferte ce egalează în capacități cu țările înalt tehnologizate.

Acești 11 ani de activitatea ne-au dăruit o experiență unică, am realizat multe lucruri  frumoase și în continuare avem aspirații mărețe. Mulțumim tuturor pentru încredere și apreciere.

La mulți ani, StarNet!

 

 

Oameni frumoși cu pasiuni frumoase

Eu cred ca hobby-urile spun foarte multe despre un om. Un om fără pasiuni este în fond, un om neinteresant, unul din mulțime, care la un moment dat se va plictisi de tot și toate.  În schimb, un om care-și hrănește pasiunea cu dedicație, cu implicare, cu investiție de timp și dorință are întotdeauna un scop. Un om cu scopuri este motivat. Un om motivat este foarte valoros, pentru ca el tinde spre autoperfecționare.

iuhuuuu! sarind cu parasuta

De-a lungul anilor am observat o legătură foarte interesantă între potențialul angajaților și pasiunea lor pentru anumite activități. Întotdeauna, fără excepție, cei care au un hobby sunt și angajați de mare valoare. Ei au întotdeauna inițiative, ei sunt mereu în mișcare, ei nu obosesc să lucreze, să inoveze, să facă mai mult decât alții. Iar în weekend, se duc și își încarcă bateriile cu energia hobby-ului lor și luni o iau de la început.

În StarNet sunt peste 600 de angajați, la nivel național. De cele mai multe ori, se crează impresia că în StarNet lucrează doar tehnicieni și operatorii de la Call Centru. Aceasta se întâmplă evident, pentru că băieții care fac conectările și personalul din client service sunt contactele directe ale clientului cu compania. Bucătăria noastră este însă, mult mai mare. Specificul lucrului fiecărui angajat este în consecință foarte variat. Iar pe lângă profesiile astea atât de diferite, fiecare om din companie are personalitatea sa cu preferințe specifice si hobby-uri de toate culorile.

În timpul liber, oamenii din StarNet fac voluntariat, ciclism, citesc, fac jogging, sar cu parașuta, asamblează mașini sau avioane în miniatură, bagă corăbioare mici mici în sticluțe mici mici, pescuiesc, joacă șah, fotbal, baschet, volei, dansează, croșetează, desenează, tâmplăresc, colecționează timbre, gătesc fenomenal și multe altele.

Nici n-ați bănui de exemplu, că atunci când veniți în centrele noastre de vânzări, printre consultanții care vă vor oferi informații despre serviciile companiei sunt câțiva împătimiți de sărit cu parașuta, vreo 3 scauți mereu gata de urcat pe munte, un basist super cool dintr-o trupă de rock alternativ de care cu siguranță ați auzit, câțiva fani și jucători în cluburile de jocuri intelectuale sau cei mai înflăcărați microbiști.  Iar când în casa voastră intră un tehnician să vă conecteze la internet, sunt șanse foarte mari ca el să fie un jucător excepțional de baschet sau fotbal.

Când vorbiți la telefon cu domnița operator, de cealaltă parte a receptorului poate fi cineva cu mâini de aur, care împletește niște fulare și pulovere superbe, poate fi și un expert nutriționist sau o mamă pentru care cei 4 copii sunt cel mai mare hobby.

De cealaltă parte a chatului de facebook se prea poate să vă răspundă un om care în weekend ia locuri de frunte la competițiile de dans modern.

Office managerul companiei are voce de aur și face vocație din vocal. 

Mai puteți vedea prin parcuri programatori, proiectanți, marketologi de la StarNet pe biciclete sau făcând joggind. Câteodată în știrile de la TV, la sport, veți descoperi juriști din companie care iau cupe la campionatele de șah. Apoi, dintre cei pe care n-o să-i întâlniți direct, dar care fac o muncă foarte importantă pentru StarNet avem aviatori (da, da, pilotează avioane chiar deasupra noastră!), vioriști în trupe locale, dansatori de populare, scriitori de cărți, bloggeri anonimi și multe, multe altele.

Iar pe malul unor lacuri, în mod sigur o să zăriți niște manageri StarNet pentru care pescuitul este a ”doua răsuflare”. În StarNet avem niște pescari adevărați. Din aștia care-și dau salariile pe undițe, momeli și alte chestiuțe care intră în geanta pescarului. 9 din ei au participat recent la Campionatul Național de pescuit la răpitori (detalii aici). Și au cîștigat! Locul II și III. În mod sigur victorii și suprize vor mai urma. Cînd pasiunea este mare, rezultatele sunt pe măsură.  Iar eu mă mândresc că între cei 600 de oameni frumoși din StarNet avem atâtea pasiuni frumoase de împărtășit.

La final, îmi pun și eu casca de pilot și vă salut de la bordul unui zburător pe cer. Let`s hobbyyyyyy!!!

e-Learning în Moldova, pas cu pas

Atunci când este corect implementat, mixat și aliniat cu alte strategii de învățare, sistemul de tip e-learning poate reprezenta piesa centrală a unui sistem eficient și continuu de învățare. E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare-învățare și tehnologiile informaționale, iar aici avem diverse implicații: de la învățământul asistat de calculator, până la învățământul desfășurat în întregime pe online. Sarcina educației și formării bazate pe noile tehnologii nu este de a înlocui tipurile tradiționale de formare, ci de a le completa în scopul măririi randamentului acestora.

(http://elearnacademy.ro/)

5 ani în urmă

5 ani în urmă, după o muncă de mai mult de jumătate de an și o investiție generoasă de bani, o echipă dedicată de programatori, designeri și manageri de proiect de la StarNet au lansat platforma ”liceu.md”. În acel moment, era o noutate deplină în sectorul educației din Moldova. Aduceam tehnologia modernă în școli și integram inovația în educația tinerei generații. Pot spune că a fost prima încercare de a construi bazele unui sistem ”e-Learning” în Moldova și asta era în totalitate o investiție privată. Registrul electronic al notelor – pilonul de rezistență a platformei, conectarea școlilor la Internet și oferirea serviciilor în mod GRATUIT, instruirea cadrelor didactice, sistemul de motivare a elevilor – acestea sunt câteva din elementele plaformei pe care reușeam să le integrăm cu succes în școli. A fost multă muncă. Și multe speranțe. Cea mai mare a fost că vom schimba fața întregului sistem școlar, vom moderniza școala, iar tinerii vor avea acces la instruire modernă și de calitate.

În 2009, în momentul în care am pus proiectul pe roate, școlile erau integrate în platformă, registrul electronic se umplea cu note, toți părinții și elevii își aveau parolele de acces, iar noi făceam prima ceremonie de înmânare a premiilor pentru cei mai buni elevi, am decis să punem know-how-ul pe masa Ministerului Educației. Acesta era cel mai firesc partener de proiect la care speram.  Speranțe goale. N-avea nimeni nevoie de el. ”e interesant, vom analiza și vom reveni” a devenit echivalent cu dosar uitat și pierdut. S-au schimbat mai mulți miniștri ai educației de-atunci, dar n-am ajuns la inima nimănui. Și nu aveam nevoie de bani!!!! Aveam nevoie de asistență! Platforma trebuia integrată natural în procesul de studii cu o susținere elementară pe partea de norme în domeniu, legiferarea dacă vreți a acesteia în sistemul de învățământ: instituirea obligativității pentru profesori de a introduce notele în registrul electronic, instruirea cadrelor didactice pentru folosirea TIC, standartizarea rapoartelor statistice care trebuie prezentate de către școli către minister, etc.

 Autoritățile și ”Best practices”

sursa: http://www.swiftserve.com/casestudy_cdn02.html

”Practicile pozitive”, noțiune atât de populară în Occident, care practic nu lipsește din nicio propunere de proiect,  este o noțiune abstractă pentru autoritățile noastre. În Moldova, nimeni nu are nevoie de experiența cuiva. Toți consideră că vor face bine și fără asta. E mai prejos de demnitatea noastră să acceptăm un ”schimb” de idei și experiență.  În cazul platformei noastre educaționale, era în interesul tuturor (și al companiei StarNet și al Ministerului) să reușească un proiect bun. Noi am venit cu o experiență de câțiva ani pentru un proiect educațional implementat, care a reușit să trăiască și să dea roade.  Investiția totală în susținerea platformei ”liceu.md” până în 2013 s-a ridicat la mai mult de 230.000 euro.

În 2013, prin primăvară, am făcut iarăși încercarea de a povesti practica noastră în acest domeniu unui minister care se pare că facea reforme curajoase. Am pus proiectul pe masa lor și le-am propus să-l extindem și să-l facem mai bun. Le-am arătat totul, cum funcționeză, cum se fac coordonările, care sunt problemele, unde trebuie de îmbunătățit, unde ne poticnim, unde reușim, într-un cuvânt practica noastră din acest început de e-learning. Le-am arătat și viziunea noastră de mai departe: integrarea cursurilor online, perfecționarea softului, biblioteca virtuală, design-ul nou, propunerea de a dota școlile cu e-bookuri (safe pentru ochi, purtătoare de materiale didactice pentru școală, ușoare, grad de uzanță mai mic decât la un calculator), etc.

Și se pare că am stârnit interesul funcționarilor, care sunt în plin avânt de realizare a Strategiei ”Educația 2020”, unde direcţia strategică nr. 6 este integrarea eficientă a TIC în educație. Faptul că în sfârșit avem o strategie coerentă, care tinde spre aplicarea tehnologiilor moderne în sistemul de învățământ, este probabil cea mai îmbucurătoare stare de lucruri. Mai departe, tot ceea ce face Ministerul și partenerii pe care și-i alege începe să capete un înțeles. Altfel spus, mergem deja pe un drum asfaltat.

Strategie ”Educația 2020” recunoaște importanța politicilor în educaţie, care trebuie să susţină pregătirea tinerilor pentru participarea activă la construcţia şi dezvoltarea unei societăţi a cunoaşterii, care la rândul ei, să constituie motorul de dezvoltare socioeconomică a societăţii competitive la nivel global.  Mai departe, pașii ce urmează a fi întreprinși, reies din analiza situaţiei în care se găseşte Republica Moldova și care a arătat că familiarizarea elevilor cu TIC este limitată de rata scăzută de acoperire cu calculatoare şi de utilizarea lor tîrzie. ”Aplicarea limitată a metodelor şi dispozitivelor interactive TIC în scopuri didactice şi de management nu permite atingerea obiectivelor de calitate, incluziune şi eficienţă, care îi vor pregăti pe tineri pentru cerinţele pieţei muncii şi pentru o viaţă socioeconomică satisfăcătoare”[1]. Printre acțiunile prioritare menite să îmbunătățească situația existentă în domeniu, pe care și le propune Ministerul Educației, m-am bucurat să regăsesc următoarele:

• Pilotarea proiectului „Un calculator pentru fiecare elev” în 15 şcoli, începînd din 2013 (3 ani).
• Elaborarea unui plan pe termen mediu de dotare a instituţiilor de învăţămînt cu calculatoare, acces la internet şi infrastructură.
• Crearea unei platforme educaţionale unice care să cumuleze conţinuturile educaţionale digitale din Moldova şi care să poată fi accesată de elevi, profesori şi părinţi!!!
• Promovarea utilizării conţinuturilor educaţionale digitale existente.

”Un calculator pentru fiecare elev”

Recunosc că am zâmbit când am citit despre acest proiect. Nu pentru că mi-ar fi părut irealizabil, imposibil sau nepractic.  Ci pentru că a sunat atât de aproape de viziunea companiei pe care o conduc: ”StarNet în fiecare casă”. Cuplate împreună, Internetul de cea mai bună calitate și calculatorul – în fiecare casă/pentru fiecare elev, sunt acele ingrediente care ne apropie cel mai mult de realizarea proiectului ”e-learning” în Moldova.

Revenind la colaborarea dintre Minister și parteneri, la câteva luni după prezenarea noastră, în vară, Maia Sandu a adunat operatorii și companiile din domeniul TIC și le-a prezentat Proiectul „Un calculator pentru fiecare elev”, solicitând parteneriate. – Cine e gata să conecteze gratuit 15 școli la rețeaua Internet? StarNet! mai ales că am mai făcut așa ceva. Orange, Moldcell, Moldtelecom  – tăcere. Pe partea de tehnică, parteneri au devenit cei de la Microsoft și Intell.

S-a anunțat concurs de selectare a liceelor care vor participa la prima etapă de implementare a proiectului. Proiectul presupunea oferirea calculatoarelor pentru toți elevii claselor 10-a (aproximativ 50 unități per școală) și conectarea deplină a instituțiilor la Internet. De Crăciun, liceele câștigătoare le-au primit. Este vorba de școli din toată țara, nu doar din capitală, care au primit sanșa de modernizare.  În tot acest timp, StarNet și-a îndeplinit partea sa de angajament. Am început să construim rețelele de Internet pentru școli. Până în prezent, am conectat la fibra optică cu terminale de 1Gb 6 licee, le-am construit rețelele interne și  le oferim deja serviciile în mod gratuit. Investiția StarNet în aceste conectări este de 400.000 lei! Aș mai menționa că așa capacități au foarte puține instituții din țările dezvoltate. Potențial avem, de-am avea și pârgii sănătoase de dezvoltare.

În continuare, liceele din proiectul ”Un calculator pentru fiecare elev” și cele din proiectul ”Liceu.md” vor primi serviciile de Internet în mod GRATUIT de la StarNet, acesta fiind angajamentul ferm al companiei în procesul educațional al tinerei generații.

Ceea ce-mi doresc în viitor este ca strategica ”platformă educaţională unică care să cumuleze conţinuturile educaţionale digitale din Moldova şi care să poată fi accesată de elevi, profesori şi părinţi”, ceea ce a fost până acum ”liceu.md”, să se realizeze cât mai curând. Noi suntem gata să punem la dispoziția autorităților practica noastră de 5 ani din acest domeniu, cu bune și rele, o expertiză care nu trebuie neglijată și care ne-ar scuti în mod sigur de cel puțin un an de ”coordonare, proiectare, negociere, promovare, etc”.

---

[1] Strategiei ”Educația 2020”: http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=1112

Jocul de-a “digitalizarea”.

Sau ce vom face când se va stinge analogul și nu se va “aprinde” digitalul

Din când în când, în presă apar știrile optimiste despre Moldova situată în fruntea clasamentelor la viteza de internet și dezvoltarea de care se bucură țara noastră în acest sector. Cel puțin aici suntem în topul pozitiv. Chiar avem statistici îmbucurătoare. Peste 62% din gospodăriile din Moldova au internet , iar creșterile în acest domeniu sunt continue. Rămânând optimiști, putem spune ca în 3 ani vom fi o țară conectată  90% la internet.

Acum, știind tot ceea ce am făcut în acești ani, toate eforturile și luptele cu morile de vânt, mă minunez și eu că am ajuns așa departe. Mă întreb dacă cei de la conducere și șefii anumitor instituții ce țin de acest sector, iși dau seama cât de mic a fost aportul lor pentru obținerea rezultatelor de care ne bucurăm. Pentru că ultimii 10 ani cu StarNet, pentru mine au fost și 10 ani de luptă cu oamenii înguști la minte, cu interese monopoliste, cu alte interese ce nu corespund dezvoltării sectorului TIC, cu o legislație infectă, cu presiuni, cu lume învechită, cu acuzații nedrepte, cu “murdăria” ce s-a turnat permanent asupra echipei StarNet si multe altele.

Adevarata frumusețe a tehnologiilor informaționale moderne este dinamismul și posibilitatea de dezvoltare și reinventare continuă. În mod normal, un stat care și-ar dori o dezvoltare continuă pe segmentul TIC, acesta fiind propulsorul de baza al economiei, și-ar mișca repede oasele, adică organele abilitate, și-ar îmbunătăți legislația și ar crea premize adecvate pentru companiile private care inovează și investesc zeci de milioane de lei în acest sector important pentru viitorul țării. StarNet, în schimb, a fost târât prin judecăți, acuzat, denigrat și nedreptățit într-o veselie. În 2011-2012 cred că nu era emisiune la vreun canal tv, cu invitați de la CCA sau diverse organizații de protecție a drepturilor de autor, care să nu ne facă pirați, impostori și tot tacâmul. Am să spun doar că am avut multe procese de judecată și că le-am câștigat pe toate. StarNet nu piratează și nu fură de la nimeni. StarNet inovează și crează oportunități!

Am scris aceste detalii în încercarea de a-mi explica cumva, cum am ajuns în 2014 să avem tehnologii informaționale moderne, dar să nu le putem folosi întreg potențialul. Și nu vorbesc aici doar de cazul StarNet. Eu cred că statul, dar mai concret autoritățile afiliate politic (MTIC, ANRCETI, CCA, etc) au niște ochelari opaci pe ochi și nu doresc să vadă mai departe decât ziua de… ieri, execută comenzile politice și habar n-au de consecințele acestora asupra sectorului TIC și al întregii economii.

Cel mai relevant exemplu în acest moment ar fi atitudiunea și lipsa de viziune față de digitalizarea eterului din Moldova. Moldova a semnat în 2006, la Geneva, Acordul regional privind planificarea serviciului de radiodifuziune digitală terestră si are obligaţia ca, până la 17 iunie 2015, să înceteze emisia televiziunii terestre analogice şi să treacă la televiziunea digitală terestră. Începând din vara anului viitor, nimeni nu va mai putea privi TV prin transmisie analog.

Eu zic URA! Pentru că știu ce alternative bune avem pentru analog! Dar, în Moldova digitalizarea televiziunii va fi încă o metodă de spălare a banilor publici, iar eșecul poate fi prevestit din start:

1. Nu există un Program adoptat care să permită implementarea măsurilor necesare pentru a avansa procesul de digitalizare. Acesta a fost elaborat de MTIC, dar el este încă în birourile Guvernului. Acum să fim serioși, cât de birocratic poate fi un sistem, ca să nu poți aproba un Program atât de important? Au trecut 8 ani de la aprobarea acordului internațional și a mai rămas 1 an și 4 luni până la deadline!  Deși, cred că n-am pus întrebarea corectă. Ce interese se află în spatele acestui proiect național de digitalizare, încât nu reușește MTIC-ul să ajungă la abordarea finală a executivului? De ce până acum au fost schimbate deja radical câteva componente de bază din Program?
2. Nu există un Cod al Audiovizualului care să prevadă noii termeni și condițiile în care se vor acorda licențe de emisie. Ei bine, aici a fost întuneric și va rămâne încă pe mult timp așa. În acest moment, nu este deloc îmbucurător faptul că instituția abilitată cu acordarea drepturilor de a fi difuzat în multiplexuri o va lua CCA. Până acum ei ne-au convins cu vârf și îndesat cât de „imparțiali” pot fi. Părerea mea despre CCA, care sper să se schimbe cu timpul, este că aceasta este o structura de tip gașcă, o sperietoare a cabliștilor și producătorilor locali de conținut, condusă de un incompetent, care cerșește bani de la acești cabliști și protejează cu râvnă anumite interese politice.
3. Nu există campanii de informare a populației și nici o viziune coerentă la nivel înalt. De exemplu, ceea ce ar trebui să știe în primul rând populația este că pentru primirea semnalului digital este nevoie de un tuner digital (set top box), care este fie încorporat în televizoarele moderne, fie trebuie procurat. Costul unui echipament poate varia de la 50 USD la 150 USD. Oare sunt moldovenii pregătiți să suporte costurile pentru această trecere la digitalizare?  Se discută despre subvenționarea costurilor la procurarea acestui echipament pentru păturile social-vulnerabile. Știu însă autoritățile noastre că aceasta nu este permis de legile europene pentru că ar discrimina ceilalţi operatori care furnizează servicii audiovizuale prin cablu şi satelit? În plus, încă nu este clar cine se va ocupa de aceste achiziții și cine va fi distribuitor de echipamente în Moldova. În mod sigur însă, e clar ca se vor face mulți bani din asta. Așa că vom vedea în curând prin Chișinău mai multe mașini și case luxoase.
4. Schimbarea tehnologică pe care o planifică autoritățile și care ar trebui TEORETIC să ducă la modernizarea televiziunii, este de fapt o oglindă falsă a modernizării și o mare gaură neagră! S-ar părea că facem un salt nebun în era digitală. Dar ce înseamnă de fapt aceasta tehnologie? „Terestru” se referă la difuzarea (prin aer!) a semnalului pe baza unor antene amplasate la sol (nu pe sateliți sau altcumva). Semnalul analogic al unui canal de TV este digitalizat(cifrat), compresat (pierdere în calitate) și multiplexat (amestecat) cu alte canale. Semnalul astfel obținut este transmis până la telespectator în principiu la fel ca și în televiziunea analogică, prin eter. Între timp noi am avansat! Dacă n-au observat cumva autoritățile, Moldova începe a fi acoperită la nivel național cu fibră optică. Iar televiziunea o poți transmite prin fibră fără niciun impediment tehnologic, sau de orice altă natură.
5. Programul elaborat prevede construirea a 3 multiplexe cu acoperire naţională şi până la 21 de multiplexe regionale. Primul multiplex național urmează a fi gratuit. Aici se va da o adevărată bătălie de către posturile TV ca să acceadă în primul multiplex. Mai are vreun rost să spun ce canale și ce proprietari de adevărate monopoluri avem acum în țară, care vor trece foarte ușor toate probele de concurs pentru multiplex?
6. Digitalizarea noastră e prea scumpă și prea veche. În bugetul estimat pentru crearea primului multiplex se menționează cifra de 50 de milioane de lei. O sumă colosală pentru o tehnologie deja învechitâ, din secolului trecut. E jalnic să vezi că aceasta este „marea viziune” de digitalizare a țării noastre, în condițiile în care fibra optică este deja în țară și acoperă o mare parte din teritoriul țării, iar beneficiile pe care le obții dezvoltând o rețea optică în întreaga țară sunt fantastice: în primul rând, duci zeci de servicii moderne în fiecare casă, totul într-un fir optic – conectezi țara la internet, le oferi tuturor posibilitatea de a privi sute de canale tv, servicii multimedia pentru toate vârstele, acces la telefonie cu costuri mult mai mici decât telefonia obișnuită, acces la serviciile digitale puse la dispoziție de guvern și autoritățile locale. Asta de fapt înseamnă progres și digitalizare!

În termeni de bugete, cu 50 de milioane de lei un operator reușește să traseze minim 1000 km de fibră. În plus, o interconectare și unificare a rețelelor de către operatori este o soluție ce se poate dovedi foarte eficientă în termeni de costuri, prestare de servicii, întreținere echipamente, menținere și construire rațională a rețelelor. Experiența în acest sens există, înțelegerile cu posturile TV sunt, iar sistemele de abonamente pentru populație vor fi foarte flexibile și nediscriminatorii pentru actorii implicați.

Or, în acest moment, având în vedere costurile foarte mari pe care le va suporta compania ce va construi multiplexul, nu se știe dacă multe posturi TV își vor putea permite să intre în multiplexe și să plătească arenda necesară. Se vorbește de suma de 20.000 euro lunar pe care o va plăti un canal tv pentru a fi difuzat în multiplex. Câte posturi de la noi își permit așa bugete? Dar ce se va întâmpla cu posturile regionale? Ne dorim pluralism de opinie, încurajarea și modernizarea mass-mediei, dar nu realizăm ca mass-media noastră este prea săracă ca să-și permită investiții în tehnologii scumpe și vechi.

Deci, ce facem când se stinge analogul la 17 iunie și nu e gata încă transmisia digitală? E simplu, toți cei care nu au IPTV sau TV prin satelit rămân fără televiziune. S-a stins lumina, noapte bună!

Dar cum n-aș vrea să dau un ton atât de pesimist articolului, am să revin în cel mai scurt timp cu o soluție foarte bună, inovativă și cel mai important, accesibilă tuturor oamenilor. Să privim mai departe decât ne lasă mințile înguste și să avem curajul să cerem cele mai bune tehnologii pentru Moldova!